Sari la conținut
Ilustrație anatomică a ficatului și vezicii biliare pentru durerea în hipocondrul drept

Durerea în hipocondrul drept: șase cauze și interpretarea unui caz

Durerea în Hipocondrul Drept – Șase Cauze și Cum le Diferențiază Medicul

De la Colica Biliară la Apendicita cu Poziție Înaltă: Ce Întreabă Chirurgul, Ce Cere ca Investigație și Ce Decide

„Mă doare sub coasta dreaptă. Prima dată a ținut două ore și a trecut. Acum durează de aseară și nu îmi mai trece cu nimic.” Este descrierea tipică a unui pacient care intră în cabinet și, de cele mai multe ori, este și momentul în care diagnosticul se schimbă. Sub rebordul costal drept se proiectează vezicula biliară, calea biliară principală, duodenul, colonul, baza plămânului drept, rinichiul drept și peretele abdominal — iar uneori apendicele. Durerea din această zonă nu se interpretează după localizare, ci după tiparul temporal, după ce o însoțește și după ce arată investigațiile. Articolul de mai jos explică logica după care medicul face această diferențiere, astfel încât să știi ce să întrebi și ce să nu amâni.

Când Trebuie să Mergi Imediat la Urgență

Unele combinații de semne schimbă complet regimul de urgență și nu suportă observație la domiciliu. Tabelul reia semnele de alarmă documentate în ghidurile și protocoalele consultate.

Semnul De ce contează
Febră peste 38 °C cu frison, alături de durere în hipocondrul drept Criteriu A de inflamație sistemică în colangita acută și semn sistemic în colecistita acută (Tokyo Guidelines 2018)
Îngălbenirea pielii și a albului ochilor, urini închise la culoare Colestază — criteriu B în colangita acută, cu bilirubină totală de 2 mg/dL sau peste (Tokyo Guidelines 2018)
Durere plus febră plus icter, apărute împreună (triada Charcot) Semnalează colangita acută, urgență cu indicație de drenaj biliar, nu de temporizare (Tokyo Guidelines 2018; meta-analiză publicată în 2017)
Durere care nu cedează și depășește 6 ore Colica biliară necomplicată are de regulă platou sub 6 ore; peste acest interval, cu vărsături sau febră, sursa indică probabilitatea de colecistită sau pancreatită (Merck Manual Professional)
Vărsături incoercibile, intoleranță alimentară completă Element diagnostic în colecistita acută calculoasă conform ghidului WSES 2020
Abdomen dur, apărare involuntară, durere la tuse Semne de peritonită, listate explicit ca semne de alarmă în durerea abdominală acută (American Family Physician, 2023; protocolul național al Ministerului Sănătății, 2016)
Confuzie, somnolență, scăderea stării de conștiență Disfuncție de organ — colecistită grad III sau colangită severă în clasificarea Tokyo Guidelines 2018
Tensiune arterială sistolică sub 90 mmHg, puls peste 100/min, timp de reumplere capilară peste 4 secunde Criterii de instabilitate din protocolul național românesc, care impun resuscitare și luarea în considerare a infarctului miocardic acut, a tromboembolismului pulmonar și a anevrismului de aortă abdominală (Ministerul Sănătății, 2016)
Sânge în scaun, scaune negre, vărsătură cu sânge Semne de alarmă listate în protocolul național și în American Family Physician 2023; hemoragia digestivă acută semnificativă impune trimitere imediată, în aceeași zi (NICE CG184)

Dacă oricare dintre aceste semne este prezent, evaluarea nu se amână și nu se înlocuiește cu citirea unui articol. Prezentarea se face imediat la camera de gardă. În colangita acută severă, ghidul ESGE publicat în 2019 recomandă drenaj biliar, preferabil endoscopic, cât mai repede posibil — în 12 ore la pacienții cu șoc septic, iar în forma moderată în 48–72 de ore. Forma severă reprezintă circa 5% din cazuri, cu mortalitate sub 10% după drenaj, iar circa 30% dintre pacienți necesită chirurgie de urgență (Tokyo Guidelines 2018).

Cum se Diferențiază Cauzele

Tiparul temporal este cel mai discriminant element din toată anamneza. O durere care urcă în intensitate în 15 minute–1 oră, se menține în platou și cedează în 30–90 de minute, cu o durată totală de obicei sub 6 ore, are tiparul colicii biliare. O durere care depășește 6 ore, nu mai cedează și se însoțește de febră, orientează spre colecistită acută. Peste acest reper temporal se adaugă trei întrebări: ce o însoțește (febră, icter, urini închise, vărsături, tuse, hematurie), ce o declanșează sau o ameliorează (masa, antiacidele, poziția, contracția peretelui abdominal) și ce arată prima investigație. Tabelul de mai jos rezumă cele șase grupe de cauze.

Cauză Cum este durerea Ce o însoțește Ce o declanșează sau ameliorează Investigația care tranșează
Colica biliară simplă Intensitate maximă în 15 min–1 oră, platou de obicei sub 6 ore (ocazional până la 12), apoi dispare în 30–90 de minute Fără febră, fără icter; greață posibilă Poate apărea postprandial; alimentele grase nu sunt o cauză specifică documentată Ecografie abdominală (calculi); analizele sunt de regulă normale
Colecistita acută Durere continuă, peste 6 ore, care nu cedează Febră, leucocitoză, proteină C reactivă crescută, sensibilitate sau masă în hipocondrul drept, intoleranță alimentară, vărsături Nu cedează la repaus și nu se ameliorează spontan Ecografie abdominală în primă linie; criteriile Tokyo Guidelines 2018 (A + B + C)
Litiază coledociană cu colestază Durere biliară la care se adaugă colestaza Icter, urini hipercrome, bilirubină de 2 mg/dL sau peste, fosfatază alcalină, GGT, AST și ALT peste 1,5× limita superioară Fără element declanșator sau de ameliorare specific documentat Probe hepatice plus ecografie abdominală în primă linie (ESGE 2019); ecoendoscopie sau colangio-RMN dacă suspiciunea persistă
Ulcer duodenal Durere epigastrică cu posibilă iradiere, cu accentuare nocturnă Fără febră, fără icter Ameliorată de alimente și de antiacide, agravată noaptea Endoscopie digestivă superioară; testare pentru Helicobacter pylori
Apendicită cu apendice subhepatic Durere în hipocondrul drept care mimează colecistita, la pacient tânăr Leucocitoză; semnul Murphy prezent la doar 4,35% din cazurile raportate Fără element declanșator specific documentat CT sau ecografie; suspiciune clinică; diagnosticul se pune frecvent intraoperator
Cauze extradigestive (pneumonie bazală dreaptă, colică renală dreaptă, sindrom de perete abdominal) Variabilă: pleuritică, colicativă lombo-abdominală sau superficială și reproductibilă Tuse și dispnee la pneumonie; hematurie și durere lombară iradiată la colica renală; durere superficială la sindromul de perete Durerea de perete se accentuează la contracția peretelui abdominal (semnul Carnett pozitiv) Radiografie toracică; sumar de urină și imagistică urinară; semnul Carnett

Situațiile clinice de mai jos sunt reale, dar complet anonimizate: vârstele sunt orientative, iar orice element care ar putea identifica pacientul a fost eliminat.

Colica biliară simplă — durere de câteva ore, care cedează

Pacientă adultă, cu două episoade în ultimele luni, fiecare de 2–4 ore, fără febră și fără icter, cedate spontan. Ecografia a arătat calculi veziculari, iar probele de laborator au fost normale. Criteriile Rome IV, publicate de Rome Foundation în 2019, definesc durerea biliară drept durere în epigastru și/sau hipocondrul drept, care atinge un platou și durează cel puțin 30 de minute, apare la intervale variabile și este suficient de severă încât întrerupe activitatea.

Colecistita acută — durerea care depășește 6 ore

Pacient adult, cu durere continuă de peste 12 ore, febră, greață și intoleranță alimentară completă. Ecografia a arătat perete vezicular îngroșat, iar criteriile Tokyo Guidelines 2018 au fost îndeplinite. Structura acestor criterii este simplă: A — semne locale de inflamație (semnul Murphy, masă sau sensibilitate în hipocondrul drept); B — semne sistemice (febră, proteină C reactivă crescută, leucocitoză); C — aspect imagistic caracteristic. Diagnosticul este suspectat la A + B și definit la A + B + C. Tokyo Guidelines 2018 recomandă colecistectomia laparoscopică în cel mult 96 de ore de la debut.

Litiaza coledociană cu colestază — durerea plus icterul

Pacient adult, cu durere biliară urmată la scurt timp de îngălbenirea sclerelor și urini închise la culoare. Probele hepatice au arătat bilirubină și fosfatază alcalină crescute. Ghidul ESGE din 2019 și ghidul ASGE împart pacienții în grupe de probabilitate pentru calcul coledocian, iar ecografia abdominală rămâne prima investigație. Când suspiciunea persistă fără dovezi ecografice suficiente, urmează ecoendoscopia sau colangio-RMN.

Ulcerul duodenal — durerea care se ameliorează la masă

Pacient adult, cu durere epigastrică cu iradiere spre dreapta, apărută mai ales noaptea și ameliorată după ce mânca — tipar opus celui biliar. Nu avea febră și nu avea icter. Investigația care tranșează este endoscopia digestivă superioară, cu testare pentru Helicobacter pylori.

Apendicita cu apendice subhepatic — capcana pacientului tânăr

Pacient tânăr, cu durere în hipocondrul drept și leucocitoză, la care suspiciunea inițială a fost de colecistită. O revizuire sistematică publicată în 2025, pe 88 de publicații și 97 de pacienți, arată că apendicele subhepatic are o incidență anuală de 0,09%, că colecistita a fost diagnosticul preoperator suspectat la 28,09% dintre cazuri și că semnul Murphy a fost prezent la doar 4,35%. Ecografia a fost anormală la 78,21% dintre pacienți, dar a identificat apendicele subhepatic la doar 26,92%. Aceeași sursă arată că întârzierea apendicectomiei peste 24–36 de ore crește complicațiile — motiv pentru care vârsta tânără schimbă probabilitatea diagnosticului și ridică pragul de vigilență.

Cauzele extradigestive — plămân, rinichi, perete abdominal

Trei situații intră aici. Pneumonia bazală dreaptă, cu tuse și dispnee; la pacienții de 65 de ani și peste, circa 10% dintre durerile abdominale au cauză respiratorie (American Family Physician, 2023). Colica renală dreaptă, cu hematurie și durere lombară iradiată; circa 10% dintre durerile abdominale au cauză urinară. Și sindromul de perete abdominal, în care durerea se accentuează la contracția peretelui — semnul Carnett, cu sensibilitate 78% și specificitate 88% (Mayo Clinic Proceedings).

Ce întreabă medicul la consultație

Anamneza nu este o formalitate. Protocolul național românesc pentru durerea abdominală acută, publicat de Ministerul Sănătății în 2016, descrie o anamneză structurată în 13 pași, cu factori de risc care includ vârsta peste 65 de ani. Întrebările care contează cel mai mult: de când durerea și cât a ținut fiecare episod, cum a evoluat în intensitate, unde iradiază, dacă a existat febră sau frison, dacă s-a modificat culoarea pielii, a ochilor, a urinii sau a scaunului, dacă au apărut vărsături, dacă durerea are legătură cu masa și în ce sens, dacă se accentuează la tuse sau la contracția abdomenului. La aceasta se adaugă evaluarea stabilității hemodinamice, prima decizie a oricărui consult de urgență.

Criteriile după care se pune diagnosticul

Criteriu Colecistită acută (Tokyo Guidelines 2018) Colangită acută (Tokyo Guidelines 2018)
A — inflamație / semne locale Semnul Murphy; masă, durere sau sensibilitate în hipocondrul drept Inflamație sistemică: febră peste 38 °C și/sau frison; leucocite sub 4.000 sau peste 10.000/mm³; CRP de 1 mg/dL sau peste
B — al doilea grup de criterii Semne sistemice: febră, proteină C reactivă crescută, leucocitoză Colestază: icter cu bilirubină totală de 2 mg/dL sau peste; fosfatază alcalină, GGT, AST, ALT peste 1,5× limita superioară
C — imagistică Aspect caracteristic de colecistită acută Dilatație biliară; evidența etiologiei (calcul, strictură, stent)
Diagnostic suspectat Un element din A + un element din B Un element din A + un element din B sau C
Diagnostic definit Un element din A + un element din B + C Un element din A + un element din B + un element din C
Performanță raportată a criteriilor Sensibilitate 91,2%, specificitate 96,9% într-un studiu multicentric pe 451 de pacienți Sensibilitate 91,8%, specificitate 77,7%

Criteriile nu sunt infailibile: într-un studiu de validare independent citat de ghidul WSES în 2020, acuratețea globală a criteriilor Tokyo a fost 60,3%, cu supra-diagnostic al veziculelor normale în 62,5% din cazuri, iar într-un studiu transversal sensibilitatea a fost 53,4%.

Semnul Murphy — ce este și cât valorează

Semnul Murphy se caută apăsând sub rebordul costal drept, în timp ce pacientul inspiră adânc: dacă inspirul se oprește brusc din cauza durerii, semnul este pozitiv. Este un semn local de inflamație, criteriu A în clasificarea Tokyo Guidelines. Izolat, are sensibilitate 20,5% și specificitate 87,5% (Tokyo Guidelines 2018) — adică este util când e prezent și insuficient când lipsește. Varianta ecografică, durerea la compresia cu sonda direct pe veziculă, are sensibilitate 51% și specificitate 75%, conform unei meta-analize pe 40 de studii și 8.652 de pacienți, publicată în 2023.

Ce investigații se cer și în ce ordine

Ecografia abdominală este prima investigație imagistică în suspiciunea de colecistită acută; ghidul WSES din 2020 o recomandă cu o calitate a dovezilor înaltă și o recomandare puternică, pentru cost-eficiență, disponibilitate largă și acuratețe bună în boala litiazică. Protocolul național românesc recomandă ecografia transabdominală când tomografia nu este disponibilă în 10 minute. Analizele de laborator completează tabloul: protocolul național reține pragurile de leucocite peste 15.000 cu proteină C reactivă peste 100 mg/L (nivel A) și leucocite peste 10.000 cu proteină C reactivă peste 50 mg/L (nivel B). Probele hepatice se cer ori de câte ori se suspectează patologie biliară (ESGE 2019). Imagistica suplimentară — HIDA, CT, RMN — este selectivă. Radiografia abdominală pe gol se folosește pentru obstrucție sau pneumoperitoneu, iar protocolul național prevede reevaluare la 12–24 de ore și consult chirurgical.

Parametru ecografic în colecistita acută Sensibilitate Specificitate Sursă
Performanță globală a ecografiei 71% 85% (acuratețe 82,5%) Meta-analiză, 40 studii / 8.652 pacienți, 2023
Prezența calculului 88% 71% Meta-analiză, 2023
Perete vezicular îngroșat 45% 84% Meta-analiză, 2023
Lichid pericolecistic 26% 92% Meta-analiză, 2023
Semnul Murphy ecografic 51% 75% Meta-analiză, 2023
Meta-analiza citată de WSES (26 studii, 2.847 pacienți) 81% 83% WSES 2020

Într-un studiu citat de ghidul WSES în 2020, sensibilitatea a fost 84,2% pentru HIDA, 67,3% pentru ecografie și 59,8% pentru CT (p=0,017); aceeași sursă notează că tomografia are acuratețe diagnostică slabă pentru colecistită, în timp ce RMN-ul este la fel de precis ca ecografia.

Capcanele diagnostice documentate

Analizele normale nu exclud colecistita. Ghidul WSES 2020 recomandă explicit, cu dovezi de calitate înaltă și recomandare puternică, să nu se folosească un singur element clinic sau de laborator pentru a stabili sau a exclude colecistita acută calculoasă.

Semnul Murphy negativ nu exclude colecistita — sensibilitate 20,5% izolat (Tokyo Guidelines 2018) și 51% pentru varianta ecografică (meta-analiză, 2023).

Triada Charcot absentă nu exclude colangita. Sensibilitatea ei este 26,4% cu specificitate 95,9% (Tokyo Guidelines 2018), respectiv 36,3% și 93,2% într-o meta-analiză pe 16 articole și 4.288 de pacienți, publicată în 2017. Un pacient cu durere în hipocondrul drept și febră, chiar fără icter vizibil, se evaluează în urgență.

Apendicele subhepatic mimează colecistita — colecistita a fost diagnosticul preoperator suspectat la 28,09% din cazurile publicate, iar ecografia a identificat apendicele subhepatic la doar 26,92% (revizuire sistematică, 2025).

Sindromul de perete abdominal se etichetează cu prudență. La 3–9% dintre pacienții diagnosticați pe baza semnului Carnett s-a găsit ulterior o sursă intraabdominală, cel mai frecvent apendicita (Mayo Clinic Proceedings).

Vârstnicii și diabeticii localizează prost durerea — durerea biliară poate fi slab localizată la aceste categorii (Merck Manual Professional).

Nu se pornește de la premisa cauzei digestive. În durerea abdominală acută cu instabilitate hemodinamică, protocolul național cere să se ia în considerare infarctul miocardic acut, tromboembolismul pulmonar și anevrismul de aortă abdominală (Ministerul Sănătății, 2016).

Recomandarea de fond a ghidului WSES este că diagnosticul se pune prin combinarea anamnezei detaliate, a examenului clinic complet, a testelor de laborator și a imagisticii. Un studiu de referință citat în același ghid, pe peste 1.300 de pacienți, a arătat că această combinație are un raport de probabilitate pozitiv de 25,7 și unul negativ de 0,24 — mult peste ce poate oferi orice element luat separat.

Cât de frecvente sunt aceste cauze

Durerea abdominală acută reprezintă până la 10% din prezentările în serviciile de urgență (American Family Physician, 2023). În aceeași sinteză, frecvența etiologiilor la prezentare a fost: gastroenterită 10,8%, durere nespecifică 10,4%, litiază biliară 4,5%, urolitiază 4,3%, diverticulită 3,8% și apendicită 3,8%. Prevalența globală a litiazei biliare, într-o meta-analiză pe 139 de studii și 21.868.822 de participanți publicată în 2025, a fost 5,86%, cu 4,87% pentru Europa și Asia Centrală. Dintre purtătorii de calculi asimptomatici, 1–4% pe an devin simptomatici (Merck Manual Professional). Frecvența relativă a cauzelor specific în hipocondrul drept nu este documentată separat în sursele consultate.

Ce nu ajută

Nu ajută tratarea prelungită acasă a unei dureri care depășește 6 ore, cu antialgice luate repetat: pragul de 6 ore este exact reperul care separă colica de colecistită. Nu ajută nici explicația „a fost de la o masă grasă” folosită ca diagnostic — sursa consultată notează explicit că alimentele grase nu constituie o cauză specifică documentată a colicii biliare (Merck Manual Professional). Nu ajută nici cererea directă a unui CT înaintea ecografiei, pentru că tomografia are acuratețe slabă tocmai pentru colecistită (WSES 2020). Și nu ajută amânarea motivată de analize normale sau de o ecografie neconcludentă. În privința momentului operator, un studiu românesc retrospectiv publicat în revista Chirurgia în 2024, pe 54 de pacienți cu pancreatită acută ușoară și moderată, cu vârstă medie 59,4 ± 16,5 ani, a arătat că colecistectomia efectuată în primele 96 de ore a fost asociată cu o durată de spitalizare semnificativ mai mică (p<0,0001) și cu mai puține proceduri ERCP perioperatorii față de intervenția tardivă.

Întrebări Frecvente

Cum știu dacă durerea de sub coasta dreaptă e de la fiere?

Tiparul temporal orientează cel mai bine. Colica biliară atinge intensitatea maximă în 15 minute–1 oră, are un platou de obicei sub 6 ore și dispare în 30–90 de minute (Merck Manual Professional). Durerea care depășește 6 ore și se însoțește de febră orientează spre colecistită acută (Tokyo Guidelines 2018). Diferențierea nu se poate face acasă: confirmarea se obține prin ecografie abdominală, iar decizia aparține medicului.

Cât timp poate dura o colică biliară până să mă îngrijorez?

Peste 6 ore fără cedare, durerea este motiv de prezentare la urgență, nu de așteptare. Sursa consultată arată că peste 12 ore, sau când durerea se însoțește de vărsături ori febră, crește probabilitatea de colecistită sau de pancreatită (Merck Manual Professional). Nu există un prag „sigur” peste care să te poți trata singur acasă; intervalul de mai sus este un reper de evaluare medicală, nu de observație pasivă.

Am durere în hipocondrul drept, febră și mi s-a îngălbenit albul ochilor. Ce fac?

Mergi imediat la urgență. Combinația durere, febră și icter este triada Charcot și semnalează colangita acută, o urgență cu indicație de drenaj biliar (Tokyo Guidelines 2018). În forma severă, ghidul ESGE din 2019 recomandă drenaj cât mai repede posibil, în 12 ore la pacienții cu șoc septic, iar în forma moderată în 48–72 de ore. Nu este o situație care se reevaluează a doua zi.

Analizele mele sunt normale și ecografia nu arată nimic clar. Poate fi totuși colecistul?

Da. Ghidul WSES din 2020 recomandă explicit să nu se folosească un singur element clinic sau de laborator pentru a exclude colecistita acută, cu o calitate a dovezilor înaltă. Ecografia are o sensibilitate globală de 71% în meta-analiza pe 8.652 de pacienți publicată în 2023, deci un rezultat neconcludent nu închide diagnosticul. Dacă simptomele persistă sau se agravează, reevaluarea este necesară, eventual cu altă metodă imagistică.

Ce este semnul Murphy și de ce mi-a apăsat medicul sub coaste?

Este manevra prin care se caută inflamația veziculei biliare: medicul apasă sub rebordul costal drept în timp ce inspiri adânc, iar oprirea bruscă a inspirului din cauza durerii înseamnă semn pozitiv. Face parte din criteriul A al clasificării Tokyo Guidelines. Izolat are sensibilitate 20,5% și specificitate 87,5% (Tokyo Guidelines 2018), deci este util când e pozitiv și insuficient când e negativ. Varianta ecografică are sensibilitate 51% și specificitate 75%.

Am 25 de ani, mă doare sub coasta dreaptă și medicul vorbește de apendicită. Cum e posibil?

Există varianta anatomică de apendice în poziție subhepatică, cu o incidență anuală raportată de 0,09%, care produce durere în hipocondrul drept și mimează colecistita; în cazurile publicate, colecistita a fost diagnosticul preoperator suspectat la 28,09%, iar semnul Murphy a fost prezent la doar 4,35% (revizuire sistematică, 2025). Vârsta tânără crește probabilitatea apendicitei, iar aceeași sursă arată că întârzierea peste 24–36 de ore crește complicațiile.

Durerea mea se accentuează când îmi contract abdomenul. E de la organe sau de la mușchi?

Accentuarea durerii la contracția peretelui abdominal este semnul Carnett, cu sensibilitate 78% și specificitate 88% pentru originea parietală (Mayo Clinic Proceedings). Durerea de perete abdominal explică până la 30% din durerile abdominale cronice cu explorări negative. Nu este însă un test infailibil: la 3–9% dintre pacienții etichetați astfel s-a găsit ulterior o sursă intraabdominală, cel mai frecvent apendicita, motiv pentru care evaluarea rămâne medicală.

Concluzii

Durerea în hipocondrul drept nu se interpretează după localizare, ci după tipar. Sub 6 ore, cu cedare spontană și fără febră, tabloul corespunde colicii biliare; peste 6 ore, continuă și cu febră, orientează spre colecistită acută; asociată cu icter și urini închise, ridică problema litiazei coledociene; ameliorată de alimente și agravată noaptea, sugerează ulcerul duodenal; la un pacient tânăr, obligă la luarea în calcul a apendicelui subhepatic; iar reproductibilă la contracția peretelui, indică o cauză parietală.

Investigația care deschide evaluarea rămâne ecografia abdominală, susținută de ghidul WSES cu recomandare puternică, împreună cu analizele și probele hepatice. Niciun semn izolat nu tranșează: sensibilitatea semnului Murphy este 20,5%, a triadei Charcot 26,4%, iar a ecografiei 71%. Combinația dintre anamneză, examen clinic, laborator și imagistică este cea care dă diagnosticul, cu un raport de probabilitate pozitiv de 25,7 în studiul de referință citat de ghidul WSES.

Articolul te ajută să înțelegi logica evaluării și să pui întrebările potrivite la consultație. Nu îl folosi pentru a-ți pune singur diagnosticul și, mai ales, nu îl folosi ca motiv de amânare. Dacă durerea depășește 6 ore, dacă apare febră cu frison, icter, vărsături incoercibile sau abdomen dur, prezentarea la urgență se face acum.

Referințe

Tokyo Guidelines 2018: diagnostic criteria and severity grading of acute cholecystitis — Journal of Hepato-Biliary-Pancreatic Sciences, 2018. https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1002/jhbp.515

Tokyo Guidelines 2018/TG13: diagnostic criteria and severity grading of acute cholangitis — PMC5823698, 2018. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5823698/

Japanese Society of Hepato-Biliary-Pancreatic Surgery — Tokyo Guidelines, ediția în vigoare TG18. https://www.jshbps.jp/modules/en/index.php?content_id=47

2020 WSES Guidelines on Acute Calculous Cholecystitis — World Society of Emergency Surgery, 2020. https://iris.univr.it/bitstream/11562/1029260/1/2020%20WSES%20Guidelines%20on%20ACC.pdf

Diagnostic accuracy of ultrasound in acute cholecystitis — meta-analiză, 40 studii / 8.652 pacienți, PMC10687940, 2023. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10687940/

Charcot triad and Reynolds pentad — revizuire sistematică și meta-analiză, 16 articole / 4.288 pacienți, PubMed 28213923, 2017. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28213923/

Murphy's sign — acuratețe diagnostică, PMC6852522, 2019. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6852522/

ESGE Guideline: Endoscopic management of common bile duct stones — Endoscopy 51(05):472–491, 2019. https://www.esge.com/endoscopic-management-of-common-bile-duct-stones-esge-guideline

Performance of European (ESGE) and American (ASGE) societies' criteria for suspected choledocholithiasis — PMC10744392, 2023. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10744392/

Apendicita cu apendice subhepatic — revizuire sistematică, 88 publicații / 97 pacienți, PMC12744514, 2025. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12744514/

Acute Abdominal Pain in Adults: Evaluation and Diagnosis — American Family Physician, 2023. https://www.aafp.org/afp/2023/0600/acute-abdominal-pain-adults

Algoritm de management în urgență al pacientului cu durere abdominală acută (protocol național, versiunea 1) — Ministerul Sănătății, 2016. https://medicinadeurgenta.ro/wp-content/uploads/2017/01/19.DurereAbdominalaAcuta-1.pdf

Maces S. et al. Colecistectomie în pancreatita acută ușoară și moderată: studiu retrospectiv — Chirurgia (București), 2024. https://www.revistachirurgia.ro/rezpdfs/2024-3-304-rr.pdf

Global prevalence of gallstone disease — meta-analiză, 139 studii / 21.868.822 participanți, PMC12517418, 2025. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12517418/

Cholelithiasis — Merck Manual Professional Edition. https://www.merckmanuals.com/professional/hepatic-and-biliary-disorders/gallbladder-and-bile-duct-disorders/cholelithiasis

Rome Foundation Diagnostic Criteria (Rome IV) — durerea biliară și dispepsia funcțională, 2019. https://theromefoundation.org/wp-content/uploads/Rome-Foundation-Diagnostic-Criteria-Booklet-2019.pdf

Chronic Abdominal Wall Pain, semnul Carnett și ACNES — Mayo Clinic Proceedings. https://www.mayoclinicproceedings.org/article/S0025-6196(18)30671-2/fulltext

NICE CG184 — Gastro-oesophageal reflux disease and dyspepsia in adults. https://www.nice.org.uk/guidance/cg184/chapter/recommendations

Acest articol are caracter informativ și nu înlocuiește consultul medical de specialitate. Cazul clinic prezentat este ilustrativ. Pentru diagnostic și tratament, programați-vă o consultație.

Contact rapid Dr. Bogdan Smeu:
Telefon: 0745.180.184
WhatsApp: wa.link/5icdnq

Alte articole relevante:

Ilustrație medicală a diverticulitei perforate la nivelul colonului
Ilustrație anatomică a herniei hiatale cu volvulus gastric
Ilustrație medicală cu probe de sânge și biomarkeri pentru markerii tumorali