Sari la conținut
Ilustrație anatomică a herniei hiatale cu volvulus gastric

Hernie hiatală gigantă tip III cu volvulus gastric: caz clinic

Hernia Hiatală Gigantă Tip III cu Volvulus Gastric – Reparație cu Plasă Biologică și Fundoplicatură

Când „palpitațiile” și Anemia Inexplicabilă Vin de la Stomac, Nu de la Inimă

„Doi ani am fost plimbată între cardiologi. Am palpitații, mă sufoc urcând un etaj, am durere în piept după masă. Coronarografia a ieșit perfectă. Între timp am anemie și nu pot mânca dacă mă întind.” Pacienta E.B., 71 de ani, descrie o situație frecventă: hernia hiatală gigantă se manifestă prin simptome care par cardiace. Ghidul SAGES 2024 precizează explicit că pacienții cu anemie, dispnee, durere toracică sau intoleranță la efort nu trebuie considerați asimptomatici dacă aceste manifestări pot fi atribuite rezonabil herniei.

Date pacient

Pacienta E.B., 71 de ani, investigată timp de 2 ani în serviciile de cardiologie pentru senzație de palpitații, dispnee la efort mic și durere retrosternală postprandială, cu coronarografie normală. În paralel: anemie feriprivă cronică fără explicație digestivă evidentă, cu hemoglobină de 9,8 g/dL, sațietate precoce și imposibilitatea de a mânca în poziție culcată. Frecvența herniei hiatale crește după 50 de ani și este mai mare la femei.

Investigații și evaluare

Investigație Rezultat E.B. Interpretare
Coronarografie Normală Exclude cauza ischemică a durerii retrosternale
Hemogramă Hb 9,8 g/dL, anemie feriprivă Sugerează pierdere digestivă cronică oculta
Radiografie toracică Imagine hidroaerică retrocardiacă Semn indirect de stomac intratoracic
Tranzit baritat Aproximativ 60% din stomac deasupra diafragmului, volvulat organoaxial Hernie gigantă cu volvulus cronic
CT toraco-abdominal Hernie hiatală tip III, joncțiune eso-gastrică și stomac intratoracice Confirmă tipul și amploarea defectului
Endoscopie digestivă superioară Leziuni Cameron la nivelul coletului herniar Explică anemia feriprivă

Leziunile Cameron — eroziuni liniare pe crestele pliurilor gastrice, la nivelul amprentei diafragmatice — au fost descrise în 1986 de Cameron și Higgins și apar la aproximativ 5% dintre pacienții cu hernie hiatală endoscopiată. Într-un review a 58 de studii publicate între 2000 și 2020, anemia a fost simptomul principal la 62% dintre pacienții cu aceste leziuni, iar 31 din 45 (69%) avuseseră endoscopii anterioare care nu le identificaseră.

Decizia terapeutică și desfășurarea intervenției

Indicația operatorie a fost fermă: hernie tip III simptomatică, cu volvulus organoaxial și complicație hemoragică cronică. Argumentul pentru a nu amâna vine dintr-o serie americană de 265 de hernii tip IV publicată în revista Foregut în 2024: mortalitate la 30 de zile de 3,5% în urgență față de 0% în electiv (p = 0,046).

S-a practicat cură laparoscopică cu reducerea stomacului în abdomen și excizia completă a sacului herniar, mobilizare esofagiană până la minimum 3 cm de esofag intraabdominal fără tensiune, cruroplastie posterioară întărită cu plasă biologică, fundoplicatură Toupet 270° și gastropexie anterioară.

Evoluție postoperatorie

Evoluția a fost simplă, fără conversie la chirurgie deschisă și fără complicații respiratorii. Reperele publicate sunt încurajatoare: în seria americană de hernii tip IV, spitalizarea mediană după cura electivă a fost de 1 zi (Foregut, 2024), iar într-un caz românesc documentat la Constanța externarea s-a făcut în ziua a treia, cu dispariția imediată a dispneei nocturne. Dispneea și durerea postprandială au dispărut, alimentația în clinostatism a redevenit posibilă, iar anemia a fost urmărită în continuare — cura herniei a rezolvat anemia la 63% dintre pacienții cu leziuni Cameron în studiile anterioare.

Cele Patru Tipuri de Hernie Hiatală

Tip Definiție (SAGES 2024) Comentariu
I — prin alunecare Joncțiunea eso-gastrică este deasupra hiatusului Cea mai frecventă; tratament în general medical
II — paraesofagiană pură Fundul gastric herniază, joncțiunea rămâne în poziție normală Rară ca formă izolată
III — mixtă Atât stomacul, cât și joncțiunea eso-gastrică sunt deasupra hiatusului Cazul E.B.; cea mai frecventă în seriile chirurgicale
IV Un organ suplimentar herniază alături de stomac (colon, intestin subțire, splină, pancreas) Cea mai complexă formă

Ghidul SAGES 2024 se adresează explicit tipurilor II, III și IV. În cohorta chirurgicală prospectivă din România și Grecia, cu 77 de pacienți operați între 2017 și 2021, tipul III a reprezentat 75,3% din cazuri, iar într-un review sistematic publicat în revista Life în 2024, pe 1.463 de pacienți cu hernii non-tip I, 65,9%. Aceste procente reflectă selecția operatorie, nu prevalența populațională.

Definiția herniei „gigante” nu este unică. Seria românească publicată în revista Chirurgia în 2003 a folosit criteriul de peste o treime din stomac deasupra diafragmului sau defect hiatal de minimum 5 cm măsurat după reducere, iar o serie irlandeză din 2024 folosește o clasificare dimensională: gigantă de minimum 10 cm, mare 8–9 cm, moderată 5–7 cm, mică de până la 4 cm. Terminologia inconsecventă face datele greu comparabile.

Simptomele „Nedigestive” și De ce Diagnosticul Întârzie

Simptom Frecvență Sursă
Anemie 24–57% Studiu pe 270 de pacienți operați, citat în SAGES 2024
Dispnee 21–67% Idem
Durere toracică 40–60% Idem
Tulburări cardiorespiratorii 39,13% (9/23) Serie românească de hernii voluminoase, Chirurgia 2003
Esofagită severă 30,4% (7/23) Chirurgia 2003
Disfagie 13,04% (3/23) Chirurgia 2003

Explicația celor 2 ani de investigații cardiologice ai pacientei E.B. este chiar acest tablou: un stomac herniat în torace comprimă mecanic structurile vecine și produce dispnee, aritmii aparente și durere retrosternală. Ghidul SAGES 2024 tratează acești pacienți ca simptomatici, ceea ce schimbă direct indicația operatorie.

Leziunile Cameron: Explicația Anemiei

Mecanismul propus este mecanic și ischemic: compresiunea vasculară de către diafragm, frecarea pliurilor gastrice la nivelul coletului herniar și leziunea acidă. Diagnosticul cere inspecția sacului herniar atât anterograd, cât și retrograd; biopsia nu este recomandată pentru diagnostic (Cureus 2024).

Consecințele documentate: sângerare manifestă la 36% dintre pacienți și șoc hipovolemic la 2%; transfuzie la 31%, hemostază endoscopică la 9% și intervenție chirurgicală la 29%. Aproximativ 20% rămân cu anemie persistentă sau resângerare dacă se tratează exclusiv medical. Un detaliu practic: în studiul prospectiv Panzuto, infecția cu Helicobacter pylori a fost prezentă la 61,9% (13 din 21) dintre pacienții cu hernii mari și anemie feriprivă, iar anemia a persistat la toți după eradicarea reușită — semn că sursa reală era hernia.

Volvulusul Gastric și Semnele de Urgență

Volvulusul gastric este răsucirea stomacului: organoaxial, în axul lung pilorocardic — forma din cazul E.B. — sau mesenteroaxial, în plan transvers. Triada Borchardt, descrisă în 1904, semnalează forma acută: durere epigastrică violentă cu distensie abdominală, efort de vomă neproductiv cu reflex de vomă păstrat și imposibilitatea montării sondei nazogastrice. Prezența triadei sugerează diagnosticul, dar absența ei nu îl exclude (Turkish Journal of Surgery, 2021; Medscape).

Când apar necroza și perforația, mortalitatea raportată este de 30% (Turkish Journal of Surgery, 2021), iar incidența reală a volvulusului rămâne necunoscută, pentru că multe forme cronice nu se diagnostichează niciodată. În cohorta România–Grecia de 77 de pacienți, volvulusul gastric a apărut la 1,3%, încarcerarea la 23,38%, iar complicațiile legate de hernie la 24,6%. Ghidul SAGES 2024 recunoaște deschis că panelul nu poate prezice care pacienți au risc mare de volvulus.

Pașii Tehnici cu Impact Documentat

Excizia completă a sacului este recomandată la herniile paraesofagiene mari, potrivit monografiei StatPearls. În seria românească din 2003, sacul peritoneal a fost găsit în toate cazurile, iar autorii au optat pentru excizia completă, argumentând că seroasa restantă în mediastin produce colecție lichidiană postoperatorie. Onest spus, o comparație numerică directă între excizie și non-excizie nu este documentată în sursele actuale, iar ghidul SAGES 2024 nu formulează nicio recomandare pe acest punct.

Lungimea esofagiană intraabdominală condiționează rezultatul: cura chirurgicală presupune obținerea a cel puțin 2 cm de esofag intraabdominal fără tensiune (StatPearls), iar esofagul scurt adevărat se definește ca sub 2 cm între joncțiunea eso-gastrică și apexul hiatusului după mobilizare maximă, respectiv sub 2,5 cm în studiul prospectiv spaniol din 2023; dacă obiectivul nu se atinge, se recurge la gastroplastie Collis, cu recidivă de 8,8% și zero fistule la 5 ani în seria de la Barcelona. Gastropexia anterioară are susținere recentă: într-un studiu japonez pe 77 de hernii gigante, publicat în Surgical Endoscopy în 2025, a fost asociată cu rată de recidivă semnificativ mai mică (p sub 0,01).

Plasa: Biologică, Sintetică sau Numai Sutură

Comparație Rezultat Sursă
Plasă biosintetică vs. numai sutură, recidivă anatomică la minimum 1 an 24,7% vs. 44,9% (p = 0,015) Surgical Endoscopy 2024, 503 pacienți, SUA
Plasă biosintetică vs. numai sutură, recidivă simptomatică la minimum 1 an 17,2% vs. 42,2% (p = 0,003) Surgical Endoscopy 2024
Plasă biologică vs. sintetică, recidivă la 12 luni 1,1% vs. 1,1% (p = 1,000) Studiu prospectiv, 174 pacienți, China, 2025
Eroziune esofagiană, infecție de plasă, perforație 0 cazuri în ambele grupuri la 12 luni Studiu prospectiv, China, 2025
Hernii paraesofagiene mari, recidivă radiologică la 5 ani Aproximativ 50%, chiar și cu plasă StatPearls

Aici trebuie spus lucrul cel mai onest: ghidul SAGES 2024 a decis să nu formuleze o recomandare pro sau contra utilizării plasei, cu certitudine scăzută a dovezilor pe 10 trialuri randomizate frecvent subdimensionate, și lasă decizia în sarcina discuției comune chirurg–pacient. În practică, argumentul pentru materialul biologic sau resorbabil la defectele mari este profilul de siguranță: plasele sintetice plasate în jurul esofagului abdominal pot produce eroziune și perforație esofagiană sau gastrică. În cohorta România–Grecia, plasa a fost folosită la 16,88% din cazuri, fără nicio complicație legată de plasă la 2 ani.

Nissen sau Toupet

Ghidul SAGES 2024 sugerează că pacienții operați pentru hernie tip II, III sau IV pot beneficia de fundoplicatură (recomandare condiționată, certitudine scăzută). Alegerea montajului are însă date mai clare: într-o meta-analiză a 8 trialuri randomizate cu 1.545 de pacienți, publicată în Annals of the Royal College of Surgeons of England în 2024, recidiva bolii de reflux a fost similară (OR 0,69; p = 0,31), dar disfagia pe termen lung a fost semnificativ mai frecventă după Nissen 360° (OR 2,92; IC 95% 1,49–5,72; p = 0,002). O meta-analiză multinivel pe 78 de studii și 9.516 pacienți, publicată în Surgical Endoscopy în 2025, a arătat scoruri de ameliorare simptomatică semnificativ mai bune pentru Toupet (SMD 0,17; p = 0,034).

De aceea, la motilitate esofagiană alterată — situație obișnuită după ani de hernie gigantă — fundoplicatura parțială posterioară Toupet 270° este alegerea preferată. Experiența românească susține prudența: în seria din 2003, unde s-a folosit „short floppy Nissen” la 20 din 23 de cazuri, un pacient a dezvoltat sindrom disfagic care a necesitat dilatații endoscopice repetate.

Recuperare, Recidivă și Viața După Operație

Recuperarea imediată este de regulă rapidă: spitalizare mediană de 1 zi în cura electivă a herniilor tip IV și 2 zile în urgență (Foregut, 2024), externare în ziua intervenției la 27–32% dintre pacienți și conversie la deschis 2,66% în seria irlandeză din 2024. Alimentația se reia progresiv, cu porții mici.

Pe termen lung, recidiva trebuie discutată dinainte. Într-o cohortă britanică de 126 de pacienți operați între 2016 și 2020 fără plasă, recidiva radiologică a fost de 12,0% la 12 luni și 22,2% la 36 de luni (p = 0,044), dar recidiva simptomatică care a impus reoperație a fost de numai 7,1% la 3 ani. Factorii asociați recidivei documentați: proporția mare de stomac intratoracic, obezitatea și volumul mic de cazuri al centrului operator (StatPearls; SAGES 2024). Urmărirea imagistică și clinică rămâne, deci, parte a tratamentului.

Puncte Cheie de Reținut

Herniile hiatale se clasifică în patru tipuri; tipul III înseamnă că atât stomacul, cât și joncțiunea eso-gastrică sunt deasupra hiatusului.

Anemia, dispneea, durerea toracică și intoleranța la efort sunt simptome ale herniei, nu semne de „pacient asimptomatic” (SAGES 2024).

Leziunile Cameron explică anemia feriprivă și scapă frecvent la endoscopie — 69% dintre pacienți avuseseră endoscopii anterioare nediagnostice.

Triada Borchardt — durere epigastrică violentă, vomă neproductivă, imposibilitatea montării sondei nazogastrice — impune prezentare de urgență.

Excizia completă a sacului herniar este recomandată la herniile mari, deși o comparație numerică directă lipsește din sursele actuale.

Este necesar minimum 2–2,5 cm de esofag intraabdominal fără tensiune; altfel se recurge la gastroplastie Collis.

Plasele biologice sau resorbabile se preferă la defectele mari, pentru că plasele sintetice periesofagiene pot eroda esofagul sau stomacul.

Fundoplicatura Toupet 270° este preferată la motilitate esofagiană alterată, având risc de disfagie semnificativ mai mic decât Nissen.

Întrebări Frecvente

Am palpitații și dispnee, dar cardiologul spune că inima e bună. Poate fi hernia hiatală?

Da, și este un scenariu frecvent. Într-un studiu pe 270 de pacienți operați, citat în ghidul SAGES 2024, dispneea a fost prezentă la 21–67% și durerea toracică la 40–60%. În seria românească de hernii voluminoase publicată în revista Chirurgia în 2003, tulburările cardiorespiratorii au apărut la 39,13% dintre pacienți. Dacă evaluarea cardiologică este normală și simptomele apar postprandial sau în clinostatism, hernia hiatală merită investigată prin tranzit baritat sau CT.

De ce am anemie dacă nu sângerez vizibil?

Cel mai probabil prin leziuni Cameron — eroziuni liniare pe pliurile gastrice, la nivelul coletului herniar, prezente la aproximativ 5% dintre pacienții cu hernie hiatală endoscopiată. Sângerează puțin, dar constant. Anemia este simptomul principal la 62% dintre pacienții cu aceste leziuni, iar 69% avuseseră endoscopii anterioare care nu le identificaseră, potrivit unui review a 58 de studii publicat în 2024. Diagnosticul cere inspecția atentă a sacului herniar, inclusiv retrograd.

Îmi trece anemia după operație sau voi lua fier toată viața?

În studiile anterioare, cura herniei a rezolvat anemia la 63% dintre pacienții cu leziuni Cameron, iar în două serii cu 59 și 49 de pacienți majoritatea au avut rezoluția anemiei după reparație chirurgicală (Cureus 2024; BMJ Case Reports 2010). Prin contrast, aproximativ 20% dintre pacienții tratați exclusiv medical rămân cu anemie persistentă sau resângerare. Suplimentarea cu fier se continuă până la refacerea rezervelor, sub control hematologic.

Cât de periculos este dacă nu mă operez?

Diferența se vede la operațiile de urgență. Într-o serie americană de 265 de hernii tip IV publicată în 2024, mortalitatea la 30 de zile a fost de 3,5% în urgență față de 0% în chirurgia electivă (p = 0,046); dintre pacienții operați în urgență, 86% aveau semne de volvulus obstructiv și 7% ischemie gastrică. Când există necroză și perforație, mortalitatea raportată ajunge la 30% (Turkish Journal of Surgery, 2021).

Ce înseamnă volvulus gastric și cum știu dacă este o urgență?

Este răsucirea stomacului în jurul propriului ax. Forma cronică poate da doar sațietate precoce și disconfort, ca la pacienta E.B. Forma acută se recunoaște prin triada Borchardt, descrisă în 1904: durere epigastrică violentă cu distensie, efort de vomă fără a putea vomita și imposibilitatea montării sondei nazogastrice. Prezența triadei sugerează diagnosticul, dar absența ei nu îl exclude. Oricare dintre aceste semne impune prezentare imediată la urgențe.

Se pune plasă sau nu, dacă am auzit că plasa poate eroda esofagul?

Ambele îngrijorări sunt legitime. Ghidul SAGES 2024 a decis să nu recomande nici pro, nici contra plasei, considerând dovezile echivoce. Pe de altă parte, la hernii medii și mari, plasa biosintetică a redus recidiva anatomică de la 44,9% la 24,7% la peste un an de urmărire (Surgical Endoscopy, 2024). Într-un studiu prospectiv pe 174 de pacienți din China, publicat în 2025, nu a existat nicio eroziune esofagiană în niciunul dintre grupuri la 12 luni. Decizia se ia intraoperator, după tensiunea pe pilieri și calitatea țesutului.

Poate reveni hernia după operație și cât stau în spital?

Da, recidiva este posibilă și trebuie știută dinainte. Într-o cohortă britanică de 126 de pacienți operați fără plasă, recidiva radiologică a fost de 12,0% la 12 luni și 22,2% la 36 de luni, dar recidiva simptomatică care a impus reoperație a fost de doar 7,1% la 3 ani — multe recidive radiologice sunt mici și fără simptome. Spitalizarea este scurtă: mediană de 1 zi în cura electivă a herniilor tip IV, cu 30,8% dintre pacienți operați în regim de o zi (Foregut, 2024), și externare în ziua a treia într-un caz românesc documentat.

Concluzii

Cazul pacientei E.B. ilustrează costul unei erori de traseu: 2 ani de investigații cardiologice pentru simptome produse de un stomac aflat în torace. Radiografia toracică, tranzitul baritat, CT-ul și endoscopia atentă la coletul herniar au închis diagnosticul în câteva zile.

Tehnica a urmat pașii cu susținere documentată: excizia completă a sacului, minimum 3 cm de esofag intraabdominal fără tensiune, cruroplastie posterioară întărită cu material biologic, Toupet 270° pentru un risc de disfagie mai mic decât cel al montajului Nissen (OR 2,92; p = 0,002) și gastropexie anterioară, asociată cu recidivă semnificativ mai redusă în studiul japonez publicat în 2025.

Referințe

SAGES. Guidelines for the Surgical Treatment of Hiatal Hernias, 2024. https://www.sages.org/publications/guidelines/guidelines-for-the-surgical-treatment-of-hiatal-hernias/

Daly S și colab. SAGES guidelines for the surgical treatment of hiatal hernias. Surgical Endoscopy 2024;38(9):4765–4775. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39080063/

Comparative anatomic and symptomatic recurrence outcomes of diaphragmatic suture cruroplasty versus biosynthetic mesh reinforcement in robotic hiatal and paraesophageal hernia repair (503 pacienți, SUA, 2012–2024). Surgical Endoscopy 2024;38(11):6476–6484. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39271508/

Biological versus synthetic mesh in laparoscopic hiatal hernia repair (studiu prospectiv de cohortă, 174 de pacienți, China, 2022–2024), 2025. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/41284046/

Nissen versus Toupet fundoplication: long-term recurrence of GORD and dysphagia (meta-analiză, 8 trialuri randomizate, 1.545 de pacienți). Annals of the Royal College of Surgeons of England 2024;106(7):569–575. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37843095/

Fundoplication significantly improves objective and subjective reflux outcomes — meta-analiză (78 de studii, 9.516 pacienți). Surgical Endoscopy 2025;39(7):4496–4504. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/40442360/

Montcusí B și colab. 5-Year Collis-Nissen Gastroplasty Outcomes for Type III-IV Hiatal Hernia with Short Esophagus: A Prospective Observational Study (Hospital del Mar Barcelona, 2009–2020), 2023. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37326320/

Pineau S și colab. Laparoscopic Type IV Hiatal Hernia Repair in the Elective and Emergency Settings (265 de pacienți, SUA). Foregut: The Journal of the American Foregut Society 2024. https://journals.sagepub.com/doi/full/10.1177/26345161241281305

Effectiveness of anterior gastropexy with mesh reinforcement in reducing the recurrence of giant hiatal hernia (77 de pacienți, Jikei University Tokyo, 2011–2022). Surgical Endoscopy 2025;39(6):3484–3491. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/40251313/

Outcomes of Laparoscopic Hiatal Hernia Repair (126 de pacienți, University Hospitals Birmingham, 2016–2020), 2025. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12604679/

Reducing recurrence rates in hiatal hernia repair (serie retrospectivă, 109 pacienți, Irlanda, 2018–2022), 2024. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11666757/

Cameron Lesions: An Overlooked Cause of Iron Deficiency Anemia in Patients With Large Hiatal Hernia. Cureus 2024;16(11):e73131. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11624035/

Recurrent gastrointestinal bleeding and severe anemia due to Cameron lesions (caz și review a 58 de studii, 2000–2020), 2024. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11346328/

Abordul laparoscopic în herniile hiatale voluminoase — considerații particulare (23 de pacienți, Spitalul „Sf. Ioan” București, 1995–2002). Chirurgia 2003. https://www.revistachirurgia.ro/abordul-laparoscopic-in-herniile-hiatale-voluminoase-consideratii-particulare/

Acest articol are caracter informativ și nu înlocuiește consultul medical de specialitate. Cazul clinic prezentat este ilustrativ. Pentru diagnostic și tratament, programați-vă o consultație.

Contact rapid Dr. Bogdan Smeu:
Telefon: 0745.180.184
WhatsApp: wa.link/5icdnq

Alte articole relevante:

Ilustrație medicală a diverticulitei perforate la nivelul colonului
Ilustrație anatomică a ficatului și vezicii biliare pentru durerea în hipocondrul drept
Ilustrație medicală cu probe de sânge și biomarkeri pentru markerii tumorali