Durerea de Splină – Cauze, Semnale de Alarmă și Când să Ceri Ajutor
O durere surdă, persistentă sub coastele stângi — ușor de atribuit oboselii, unui mușchi contractat sau unui organ pe care mulți îl ignoră complet. Splina este un organ discret, dar cu funcții vitale: filtrează sângele, depozitează celule imune și luptă împotriva bacteriilor. Când doare, motivele pot fi benigne — sau pot semnala o urgență chirurgicală care necesită intervenție imediată. Conform datelor din Turkish Journal of Trauma & Emergency Surgery (2025), splina este cel mai frecvent organ solid lezat în traumatismele abdominale — responsabilă de până la 32% din leziunile abdominale. Pacientul T.M., 34 de ani, a ajuns la urgență la câteva ore după un accident rutier minor. Simptomele lui erau nespecifice — dar diagnosticul a fost critic.
CAPITOLUL 1: Prezentarea Cazului
Date pacient
Pacientul T.M., 34 ani, bărbat, sportiv amator, fără antecedente patologice semnificative. Prezentare de urgenta la medic la 4 ore după un accident rutier cu impact lateral stâng (coliziune cu bicicleta de mașina unui terț). Acuze principale: durere moderată în hipocondrul stâng, ușoară amețeală, greață. Inițial semne vitale la limita normalului: TA 110/70 mmHg, AV 92/min.
Examinare clinică și investigații
La examenul fizic: sensibilitate la palparea hipocondrului stâng, abdomen suplu fără apărare musculară. S-a efectuat imediat ecografie FAST (Focused Assessment with Sonography in Trauma) la patul bolnavului, urmată de CT abdominal cu contrast în faze arteriale și portale:
| Investigație | Rezultat | Interpretare |
|---|---|---|
| Ecografie FAST | Lichid liber perisplenică (hemoperitoneu mic) | Suspiciune leziune splenică |
| CT abdominal cu contrast | Lacerație splenică 3,5 cm profunzime; hematom subcapsular 30% suprafață | Leziune splenică grad III AAST |
| Hemoglobina (la internare) | 10,2 g/dL (în scădere față de 13,5 g/dL la 2 ore) | Hemoragie activă |
| Leucocitoză | Răspuns inflamator la traumatism | Tensiune arterială la 2 ore |
| 95/60 mmHg — hipotensiune | Semn de instabilitate hemodinamică | Diagnostic: Ruptură splenică traumatică grad III AAST cu instabilitate hemodinamică progresivă. Inițial s-a tentat managementul non-operator (NOM) cu monitorizare strictă timp de 2 ore, dar hemoglobina a continuat să scadă și presiunea sistolică nu s-a stabilizat. Decizie: splenectomie de urgență prin laparotomie mediană. Pacientul a primit vaccinuri obligatorii post-splenectomie înainte de externare (pneumococ, *Haemophilus influenzae*, meningococ) și a fost externat la 7 zile, fără complicații. |
14.200/µL
Diagnostic și decizie terapeutică
CAPITOLUL 2: Ce Trebuie să Știi — Ghid Complet
Ce este splina și de ce poate provoca durere
Splina este cel mai mare organ limfoid din organism — greutate normală până la 250 g, lungime ~13 cm. Este localizată în hipocondrul stâng, adiacentă coastelor 9–11, rinichiului stâng, stomacului și colonului. Funcțiile ei principale sunt filtrarea sângelui (eliminarea celulelor îmbătrânite), producția de anticorpi și imunitatea împotriva bacteriilor encapsulate (pneumococ, meningococ, *Haemophilus influenzae*). Durerea în hipocondrul stâng necesită un diagnostic diferențial larg — sursele nu sunt întotdeauna splenice, dar cele mai frecvente cauze de origine splenică sunt: splenomegalia, infarctul splenic, traumatismul/ruptura și mononucleoza infecțioasă.
Principalele cauze ale durerii de splină
Splenomegalia (mărirea de volum a splinei peste 13 cm sau 250 g) produce durere surdă, persistentă, uneori cu senzație de sațietate precoce. Cauzele sunt multiple — infecțioase (mononucleoză EBV, malarie, hepatite), hematologice (leucemii, limfoame, anemii hemolitice), congestive (ciroză hepatică, hipertensiune portală), autoimune (lupus, artrită reumatoidă) sau infiltrative (boala Gaucher).
Infarctul splenic apare prin blocarea fluxului sanguin arterial sau venos. Cei mai frecvenți factori de risc sunt fibrilația atrială (embolism cardiac), bolile hematologice (policitemie vera, leucemie mieloidă cronică, anemie cu celule falciforme) și stările de hipercoagulabilitate. Conform StatPearls 2023, 31% din pacienți pot fi asimptomatici la debut, descoperindu-se infarctul întâmplător la o examinare imagistică.
Traumatismul splenic este cea mai frecventă urgență splenică. Accidentele rutiere reprezintă 50–75% din mecanismele traumatice. La 20% dintre adulții cu fracturi costale inferioare stângi există o leziune splenică asociată.
Simptome și semne de alarmă
| Cauza splenică | Simptome caracteristice | Urgență? |
|---|---|---|
| Splenomegalie | Durere surdă, persistentă, sațietate precoce, oboseală | Nu (dacă fără complicații) |
| Infarct splenic | Durere bruscă în hipocondrul stâng, iradiere umăr stâng (semnul Kehr), febră | MODERATĂ — prezentare urgentă |
| Ruptură traumatică | Durere violentă, hipotensiune, tahicardie, paliditate, abdomen dur | URGENȚĂ MAXIMĂ — Anestezie/Chirurgie imediat |
| Mononucleoză (EBV) | Durere moderată, faringită, ganglioni, oboseală, splenomegalie | Risc ruptură 0,1% — evitați efortul fizic 3-8 săptămâni |
| Abces splenic | Febră înaltă, durere constantă, leucocitoză marcată | URGENTĂ — drenaj sau chirurgie |
⚠️ Semne de URGENȚĂ CHIRURGICALĂ — sunați la 112 imediat:
Semnul Kehr — durere bruscă în umărul stâng (iritație diafragmatică de sânge liber)
Hipotensiune arterială + tahicardie — semne de șoc hemoragic
Paliditate, transpirații reci, amețeală — hipovolemie acută
Abdomen dur, apărare musculară (peritonism)
Semnul Grey Turner — echimoze periombilicale (sângerare retroperitoneală)
Cum se pune diagnosticul
Evaluarea începe cu anamneza detaliată (traumatism recent, afecțiuni hematologice, mononucleoză, anticoagulante) și examenul fizic (sensibilitate hipocondru stâng, masă palpabilă, instabilitate hemodinamică). La pacienții cu traumatism și instabilitate hemodinamică, primul gest diagnostic este ecografia FAST (Focused Assessment with Sonography in Trauma) — evaluare rapidă la patul bolnavului, cu sensibilitate ~90% pentru volume de hemoperitoneu >100 mL. La pacienții stabili hemodinamic, CT abdominal cu contrast este standardul aur: vizualizează laceratii, hematoame, extravazare activă de contrast și leziunile asociate. Infarctul splenic apare pe CT ca zonă hipodensă cuneiformă (triunghiulară), cu apexul spre hil.
Opțiuni de tratament — de la monitorizare la splenectomie
Nu orice afecțiune splenică necesită chirurgie. Managementul Non-Operator (NOM) are o rată de succes de 60–90% la adulți și >90% la copii în traumatismele splenice blunt la pacienți stabili hemodinamic (Turkish Journal of Trauma & Emergency Surgery, 2025). Acesta include monitorizare strictă, hemoglobina seriale și semne vitale. Embolizarea arterială splenică este o opțiune minim invazivă pentru leziunile de grad înalt cu sângerare activă la pacienți cu stabilitate relativă.
Splenectomia — îndepărtarea chirurgicală a splinei — este indicată în urgențe la pacienți instabili hemodinamic. Splenectomia laparoscopică este preferată în intervențiile elective, cu recuperare mai rapidă și morbiditate mai mică. Mortalitatea splenectomiei de urgență este de 5–10% (mai mare în leziunile grad IV–V asociate cu alte traumatisme).
Clasificarea leziunilor splenice traumatice (AAST) și managementul
| Grad AAST | Criterii | Management recomandat |
|---|---|---|
| Grad I | Hematom subcapsular <10%; lacerație <1 cm | NOM — monitorizare standard |
| Grad II | Hematom subcapsular 10–50%; lacerație 1–3 cm | NOM — monitorizare atentă |
| Grad III | Hematom subcapsular >50% sau în expansiune; lacerație >3 cm | NOM ± embolizare arterială |
| Grad IV | Lacerație cu devascularizare >25% din splină | Embolizare sau splenectomie |
| Grad V | Splină zdrobită; devascularizare completă | Splenectomie de urgență |
Îngrijiri după splenectomie — ce trebuie să știți
După splenectomie, pacienții pierd o parte importantă din apărarea imunitară față de bacterii encapsulate. Riscul cel mai mare este OPSI (Overwhelming Post-Splenectomy Infection) — o bacteriemie fulminantă cu mortalitate ridicată, mai ales în primii 2 ani post-operator. Vaccinurile obligatorii post-splenectomie (ideale cu minimum 14 zile înainte de intervenție sau înainte de externare):
Streptococcus pneumoniae (PCV13 sau PCV20)
Haemophilus influenzae tip b
Neisseria meningitidis
Vaccinul gripal — anual
Întrebări Frecvente (FAQ)
Unde te doare dacă ai probleme cu splina?
Durerea de origine splenică apare în hipocondrul stâng — zona din abdomenul superior stâng, sub coastele inferioare stângi. Poate iradia spre umărul stâng (semnul Kehr), ceea ce este un semn de iritație diafragmatică și trebuie tratat ca urgență potențială. Durerea poate fi surdă și persistentă (în splenomegalie) sau bruscă și intensă (infarct, ruptură).
Durerea de splină de la oboseală — este posibil?
Oboseala nu cauzează direct durere de splină. Totuși, afecțiunile care provoacă splenomegalie (mononucleoză EBV, anemii, infecții) se manifestă frecvent și prin oboseală marcată alături de disconfort în hipocondrul stâng. Dacă aveți durere persistentă în zona splinei asociată cu oboseală intensă și subfebrilitate, consultați un medic — mai ales dacă ați avut recent o infecție virală.
Cum știu dacă splina mea este mărită?
Splenomegalia ușoară-moderată nu produce simptome evidente. Semnele care pot sugera o splină mărită includ: disconfort sau senzație de plenitudine în hipocondrul stâng, sațietate precoce (splina comprimă stomacul), anemie, trombocitopenie sau leucopenie la analize. Diagnosticul de certitudine se face ecografic — splina >13 cm în diametru longitudinal este considerată mărită.
Splina se poate rupe fără traumatism?
Da. Ruptura splenică spontană (atraumatică) este rară, dar poate apărea în mononucleoza infecțioasă (EBV), malarie, leucemii sau limfoame cu splenomegalie masivă. Conform datelor din StatPearls 2025, mortalitatea în ruptura splenică atraumatică este de ~12%. La pacienții cu mononucleoză, orice durere bruscă în hipocondrul stâng este urgență — de aceea se recomandă evitarea efortului fizic intens minimum 3–8 săptămâni de la diagnosticare.
Infarctul splenic este periculos? Se poate trata fără operație?
Infarctul splenic este o urgență medicală moderată. Dacă nu există complicații (abces, ruptură, pseudoanevrism), tratamentul este conservator — anticoagulare (dacă cauza este tromboembolism cardiac), analgezice, monitorizare imagistică. Rezoluția spontană apare în 7–14 zile în cazurile necomplicate. Complicațiile (abces splenic — 11–15% din cazuri, conform studiilor imagistice) pot necesita drenaj percutan sau splenectomie.
Cât durează recuperarea după splenectomia laparoscopică?
Splenectomia laparoscopică are o recuperare mult mai rapidă decât chirurgia deschisă: externare în 2–3 zile, activitate normală la 2–3 săptămâni. Efortul fizic intens se evită 4–6 săptămâni. Important: vaccinurile obligatorii post-splenectomie trebuie efectuate înainte de externare pentru protecție maximă față de infecții cu bacterii encapsulate.
Durerea de splină tratament — ce fac acasă până la medic?
Pentru dureri ușoare și stabile, puteți lua analgezice orale (paracetamol — nu ibuprofen, care poate favoriza sângerarea). Nu amânați prezentarea la medic dacă durerea este intensă, dacă aveți febră, dacă ați suferit un traumatism recent sau dacă apar amețeli și paloare. Semnele de șoc (hipotensiune, puls rapid, transpirații, leșin) necesită apel la 112 imediat.
Concluzii
Durerea de splină nu trebuie ignorată sau atribuită oboselii. Splina este un organ cu funcții vitale — filtrare, imunitate, depozit de celule sanguine — și afecțiunile sale pot varia de la splenomegalii benigne până la urgențe chirurgicale cu risc vital. Diagnosticul rapid (ecografie FAST în urgențe, CT cu contrast la pacienții stabili) permite stratificarea corectă a riscului și alegerea tratamentului optim: monitorizare, embolizare sau splenectomie. Rata de succes a managementului non-operator este excelentă la pacienții stabili — 60–90% la adulți — ceea ce înseamnă că nu orice problemă splenică sfârșește prin operație.
Dacă aveți dureri persistente în hipocondrul stâng, un traumatism recent sau o afecțiune hematologică/infecțioasă în evoluție, nu amânați consultația chirurgicală.
Referințe
Wang CF, Launico MV. — Splenic Rupture. StatPearls Publishing, actualizat August 9, 2025. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK525951/
Chapman J, Helm TA, Kahwaji CI. — Splenic Infarcts. StatPearls Publishing, 2023 Jul 17. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK430902/
Cleveland Clinic. — Splenic Infarction: Symptoms, Causes & Treatment. Actualizat 2024 Dec 30. https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/splenic-infarction
Splenic artery embolization in blunt splenic injury — Turkish Journal of Trauma & Emergency Surgery, 2025 Jul 7. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12256966/
Splenic infarction in adolescent with mononucleosis — Medicine, 2024 Aug 2. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11296476/
Emergency Splenectomy in Splenic Trauma — SAS Journal of Surgery, 2024. https://www.saspublishers.com/article/24138/download/
Acest articol are caracter informativ și nu înlocuiește consultul medical de specialitate. Cazul clinic prezentat este ilustrativ. Pentru diagnostic și tratament, programați-vă o consultație.
